Sf. Mucenic Calinic

Sfîntul Calinic acesta s-a nascut în Cilicia. El a fost crescut din cea mai frageda vîrsta întru credinta crestina. Lepadînd toate, el a iesit la predicarea Sfintei Evanghelii. La Ankira 1-a arestat pagînul principe Sacerdos. Cînd Sacerdos 1-a amenintat pe Calinic cu torturi si groaza daca nu va cadea sa se închine la idoli, Sfîntul Calinic i-a zis: „Mie dorit îmi este a suferi pentru Domnul meu, precum îi este pîinea celui flamînd." Osîndindu-1 la chinuri si torturi bestiale, principele a încaltat picioarele sfîntului cu încaltari de fier ce aveau cuie scoase pe dinauntru, si asa 1-a fugarit pe ulitele cetatii Gangra, caci nu a voit sa-i faca acestea la Ankira de frica poporului, care vazînd rabdarea minunata si puterea mucenicului, se convertea la Hristos în numar foarte mare. Pe drumul de surghiun catre Gangra soldatilor din escorta li s-a facut sete, dar apa nu era nicaieri. Sfîntul Calinic s-a rugat lui Dumnezeu si a scos apa dulce din stînca. Cînd au sosit la Gangra tortionarii s-au pregatit sa îl arunce pe Sfîntul Calinic într-un cuptor de foc. Sfîntul s-a rugat lui Dumnezeu si a zis: „îti multumesc Tie, Stapîne, ca pe mine acestui ceas m-ai învrednicit, întru care smeritul meu suflet îmi dau pentru Numele Tau Cel Sfînt." Apoi a intrat în foc. Cînd focul s-a stins, au aflat trupul mort al mucenicului neatins de flacari si întreg. Sfîntul Calinic a luat cu cinste mucenicia si s-a încununat cu cununa slavei celei vesnice cam pe la anul 250.