Sf. Mucenita Serafima

Sfînta Serafima a fost o fecioara din Antiohia. Ea a locuit în casa unei anume Sabina, sotia unui senator, pe care a convertit-o la Credinta Crestina. Auzind despre ea, Virilus, un salbatic prigonitor al crestinilor, a poruncit ca Serafima sa fie adusa înaintea lui. Cum fecioara a ramas neclintita în credinta ei, Virirlus a poruncit ca sa fie aruncata în închisoare, unde a trimis mai multi tineri desfrînati ca sa o necinsteasca. Serafima statea la rugaciune înaintea lui Dumnezeu cînd desfrînatii trimisi au ajuns la portile închisorii. Deodata înaintea lor s-a aratat îngerul lui Dumnezeu în para de foc, cu sabie de foc în mîna, iar ei au cazut la pamînt ca si morti. A doua zi tortionarul a implorat-o pe Serafima sa-i învie pe acei desfrînati, iar ea, cu rugaciunea, i-a facut sa îsi vina în simtiri. Dar Virilus a pus minunea pe seama asa-ziselor puteri vrajitoresti ale Serafimei, si a poruncit ca sfînta fecioara sa fie arsa cu faclii si batuta cu toiege. Pe cînd o bateau unul dintre toiege s-a frînt, si din el a sarit o bucata chiar în ochii lui Virilus, care a orbit pe loc. Ei la urma au taiat capul roabei lui Hristos cu sabia, si asa s-a înaltat mucenicescul ei suflet la cer. Credincioasa Sabina a luat trupul mucenitei si 1-a îngropat cu cinste, din el curgînd mir binemiresmat si vindecator. Sfînta Serafima a luat cu cinste mucenicia în timpul împaratului Hadrian (117-138).