Ea s-a născut la Roma dintr-o familie nobilă, dar a rămas orfană de ambii părinţi de la vîrsta de trei ani. Orfană fiind, ea a fost luată spre creştere într-o mînăstire de lîngă Roma, a cărei stareţă era Sofia, vestită prin marea înălţime vieţii ei duhovniceşti. De-a lungul celor şaptesprezece ani care au urmat, Monahia Anastasia s-a făcut şi ea vestită, asemenea chipului maicii ei duhovniceşti, printre creştini ca aspră şi minunată nevoitoare, iar printre păgîni ca femeie de o frumuseţe neasemuită. Guvernatorul păgîn Probus a trimis soldaţi la acea mînăstire spre a o lua pe Anastasia sub escortă şi a o aduce înaintea lui. Mai înainte cu două ceasuri de aceasta, Egumena Sofia a sfătuit-o din destul pe tînăra Anastasia să se ţină strîns de Credinţă, i-a arătat cum să risipească meşteşugirile linguşirilor cu care avea să fie ispitită şi toată înşelăciunea, şi cum să îndure sinsitrele torturi. A răspuns Anastasia către maica ei duhovnicească astfel: "Gata este inima mea, gata este ea a muri pentru Domnul meu, Hristos. Gata este sufletul meu de moarte pentru Dulcele Izbăvitor." Adusă înaintea guvernatorului, Anastasia şi-a declarat pe faţă credinţa în Hristos Ii sus Dumnezeul şi Domnul. Guvernatorul mai întîi a încercat să o ademenească pe Anastasia, apoi a trecut la sinistre ameninţări. La acestea muceniţa a răspuns: "Gata sînt să mor pentru Dumnezeul meu nu doar o dată, ci şi de sute de ori, de este cu putinţă." Monahia Anastasia a fost supusă celor mai josnice umiliri: ei i s-au smuls de pe trup hainele, fiind ridicată goală înaintea mulţimii. Dar viteaza Creştină a strigat atunci, neînfricată, către călăi: "O, nu aveţi decît să mă biciuiţi, să mă tăiaţi, să mă sfîşiaţi în bucăţi, să înecaţi în sînge goliciunea mea!" Ceea ce bestialii torţionari au şi făcut, întocmai, în timpul acesta muceniţa a simţit de două ori o cumplită sete, şi a cerut apă. Un bărbat creştin pe nume Chirii a dus apă la buzele muceniţei. Din această pricină de la Marea Muceniţa Chirii a primit scumpă binecuvîntare, iar de la criminalii torţionari, moarte prin decapitare. Anastasiei mai departe torţionarii i-au tăiat sînii şi limba, dar îngerul Domnului s-a pogorît la ea şi a întărit-o. Ea la urmă a fost omorîtă prin decapitare în afara cetăţii. Fericita Sofia a aflat rămăşiţele trupului ei, le-a cules cu rugăcine de lacrimi şi le-a îngropat cu cinste. Sfînta Preacuvioasă Mare Muceniţa Anastasia s-a încununat cu cununa veşnicei slave în timpul domniei pămînteşti a lui Decius.




Back

PayPal