Sf. Preacuvioşi Mucenici Galaction şi Epistimifa

Amîndoi s-au născut în cetatea feniciană a Edessei. Mai înainte de a îl naşte pe Galaction, maica lui, Leucippa [Leuchipa], fusese stearpă. Ea nu a rămas însărcinată decît după ce a primit Sfîntul Botez. După botezul ei şi după ce i s-a născut fiul, Leucippa 1-a adus şi pe soţul ei [Cleitophon] la Sfînta Credinţă şi 1-a botezat şi pe fiu. Ajungînd Galaction la vîrsta căsătoriei, buna lui maică s-a săvîrşit către Domnul. Atunci tatăl lui 1-a logodit cu fecioara Epistimi, care era păgînă. Galaction însă nu a dorit căsătoria. Cu credinţa şi cu harul de la Dumnezeu el a obţinut nu doar ca Epistimi să primească Sfîntul Botez, ci chiar să îi urmeze lui în viaţa monahală. Astfel ei amîndoi s-au retras la Muntele Publion, unde Galaction a intrat într-o mînăstire de bărbaţi, iar Epistimi, în una de fecioare. Ei s-au arătat, fiecare în mînăstirea lui, ca nişte luminători de vieţuire călugărească fraţilor. Ei au fost primii la ascultare, primii la nevoinţă, primii la rugăciune, primii în smerita cugetare şi în dragostea de Dumnezeu şi de aproapele. Ei nu au mai ieşit din mînăstirile lor, şi nu s-au mai văzut unul cu celălalt decît înaintea morţii lor celei muceniceşti. Aceasta s-a întîmplat în timpul sălbaticelor persecuţii din vremea împărăţiei lui Deciu. Ei au fost aduşi înaintea necuratului tribunal, şi mai întîi Galaction a fost biciuit sălbatic. Privind la el, Episitmi pîngea cu amar. Din această pricină, a fost şi ea biciuită, bestial. La urmă lor li s-au tăiat mîinile, picioarele şi capetele. Prietenul lor, Eutolius, a luat trupurile lor şi le-a îngropat cu cinste. Eutolie fusese sclav în casa părinţilor Epistimiei, iar mai apoi împreună-nevoitor întru călugărie cu Sfîntul Galaction. El a scris viaţa acestor minunaţi sfinţi mucenici ai Domnului, care s-au încununat cu cununa nepieritoarei slave la anul 253.