La vremea martiriului Sfîntului Dimitrie Izvorîtorul de Mir se afla la Tesalonic un tînăr pe nume Nestor, care învăţa cu cuvîntul, cu gîndul şi cu fapta Credinţa Creştină de la Sfîntul Dimitrie, cel ce zăcea întemniţat. A fost atunci o perioadă în care împăratul Maximian organiza pentru distracţia mulţimilor obişnuitele festivităţi şi jocuri păgîneşti, cel mai adesea sîngeroase. Plăcerea cea mare a împăratului erau luptele în care îl avea favorit pe vandalul Lyaeus [Lie], un ins de o forţă uriaşă, avînd statura lui Goliat cel din vechime. Fiind gladiator al împăratului, Lyaeus provoca în fiecare zi cîte un adversar, pe care îl ucidea în lupta corp la corp, spre plăcerea sîngeroasă a împăratului, sălbaticul şi idolatrul Maximian. Acesta a pus chiar să se construiască un teatru de bătaie ca o estradă înălţată pe patru stîlpi, asemenea locului podit pe care se treieră grîul. Sub această estradă înaltă erau aşezate cu vîrful în sus lăncii, suliţe şi săbii, învingîndu-şi adversarul în lupta corp la corp, Lyaeus îl apuca şi îl arunca în jos, în pădurea de săbii, împăratul înconjurat de curtea lui păgînească izbucneau în urlete admirative de îndată ce nenorocita victimă cădea şi murea lent, în convulsii chinuritoare, din care nu avea cum să scape. Mulţi dintre aceşti nenorociţi nevinovaţi erau creştini, căci atunci cînd nimeni nu se oferea să lupte cu Lie, păgînul Maximian scotea din închisoare dintre condamnaţii creştini şi îi obliga să lupte cu Lie. îndîrjindu-se cu duhul la vederea acestei distracţii drăceşti a împăratului, tînărul Nestor a hotărît să iasă în faţă şi să-1 ucidă în luptă pe gigantul Lyaeus. El mai întîi însă s-a dus la temniţa Sfîntului Dimitrie şi i-a mărturisit gîndul lui, rugîndu-se lui Dumnezeu să obţină sfînta lui binecuvîntare. Sfîntul Dimitrie cel văzător cu duhul 1-a binecuvîntat cu putere multă, însemnîndu-1 cu semnul Sfintei Cruci pe frunte şi pe piept şi prorocindu-i şi muceniceasca pătimire: „Şi pe Lie vei birui, şi pentru Hristos cunună muceniceasca vei lua." Astfel împuternicit, tînărul Nestor a ieşit la luptă cu Lie. Atunci Maximian era înconjurat de mulţime de păgîni din necurata lui curte, şi mulţime de popor s-a strîns la arenă. Mulţi din popor încercau să-1 înduplece pe tînăr să nu se arunce la acest fel de cumplită moarte. Dar Nestor, însemnîndu-se cu Semnul Sfintei Cruci, a strigat: „Doamne Dumnezeule al lui Dimitrie, ajută-mi mie!" Urcînd în arenă, viteazul Nestor 1-a doborît cu adevărat pe gigant şi 1-a aruncat minunat în desişul de lăncii ascuţite. Păgînul, şi datorită masivităţii lui, a pierit curînd, de moarte rea şi răsunătoare. Atunci poporul dezlănţuit a strigat: „Mare este Dumnezeul lui Dimitrie!" împăratul, văzîndu-se acoperit de ruşine înaintea mulţimilor şi regretînd plin de ură moartea scumpului lui Lie, a poruncit decapitarea pe dată a tînărului Nestor, precum şi străpungerea cu lăncii a Simţului Dimitrie, în închisoare. Astfel şi-a sfîrşit viaţa tînărul şi viteazul mucenic Nestor, încununîndu-se de către Domnul cu cununa vieţii, şi strămutîndu-se cu bucurie la locaşurile gătite lui în împărăţia Cerurilor.




Back

PayPal