Ele au trăit şi au luat mucenicia la Roma, sub domnia împăratului Hadrian. Sofia era o femeie foarte înţeleaptă, precum şi numele a arătat-o. Ea a rămas văduvă, dar s-a îngrădit pe sine şi pe fiicele ca şi cu un zid de Sfînta Credinţă Ortodoxă. Cînd braţul criminal al lui Hadrian s-a întins şi asupra casei Sofiei, fiica ei cea mai mare, Pistis, era în vîrstă de doisprezece ani, Elpis, de zece ani, iar Agapis, mezina, avea nouă ani. Aduse înaintea judecătorului, maica şi fiicele ei se ţineau cu toatele de mînă, „ca o cunună strîns împletită". Ele au mărturisit cu smerită putere Credinţa lor în Hristos Domnul şi au refuzat să aducă jertfe înaintea idolului Artemidei. Torţionarul a chinuit fiicele sub ochii mamei lor. Maica şi-a întărit fiicele, ca o înţeleaptă, ca să rabde pînă la sfîrşit: „Sănătate veşnică este Mirele vostru Ceresc, Hristos Domnul şi Stăpînul. El este frumuseţea negrăită şi viaţa. Cînd călăii vor sfirteca trupurile voastre El vă va îmbrăca cu straiul nestricăciunii şi al nemuririi. Rănile voastre vor străluci în ceruri ca stelele." Fiicele au fost torturate bestial, pe rînd, sub ochii maicei lor, care le întărea cu duhul. Ele au fost bătute, biciuite, aruncate în foc şi în păcură încinsă, iar la urmă decapitate cu sabia una după cealaltă. Sofia a luat trupurile fiicelor ei, le-a scos în afara cetăţii şi le-a îngropat cu cinste. Făcînd aceasta, ea nu s-a întors la casa ei, ci a rămas la mormîntul fiicelor, unde timp de trei zile şi trei nopţi, a plîns şi s-a rugat lui Dumnezeu, dîndu-şi astfel în mîinile Lui mucenicescul ei suflet. Ea acum se veseleşte şi dănţuieşte în ceruri împreună cu fiicele ei.




Back

PayPal