Sf. Muceniţe Golinduc

Sfînta Golinduc a fost de neam persan. Ea s-a casatorit cu un nobil persan, vietuind trei ani în viata de femeie maritata. Dar ea atunci a vazut în vedenie un înger care îi arata ei lumea cealalta: chinurile pacatosilor si necredinciosilor, si bucuria dreptilor. Dupa aceasta vedenie, ea si-a lasat barbatul si a luat Sfîntul Botez, primind numele de Maria. Prigonita de barbatul ei, ea a fost osîndita la închisoare pe viata, întru care a si petrecut timp de optsprezece ani, fara ca sa se abata de la credinta ei. Ea apoi a fost aruncata într-o groapa, dar a mîntuit-o Dumnezeu, aparînd-o acolo si de un sarpe urias, care nu i-a facut nici un rau. Cînd la ea au fost trimisi tineri desfrînati care sa o necinsteasca, Dumnezeu a ascuns-o pe Maria de necuratii lor ochi. Uimiti de suferintele si de credinta ei, multi persani au venit si au îmbratisat Credinta Crestina. Ea a mers la Ierusalim, unde a dat pe fata erezia severiana, care învata ca Mîntuitorul Hristos a patimit cu dumnezeirea, pentru care (gresit) citeau Trisaghionul astfel: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fara de Moarte, cela ce teai rastignit pentru noi, miluieste-ne pre noi." Ea a predicat Sfînta Credinta Ortodoxa pîna la moarte, si s-a odihnit în Domnul lînga cetatea Nisibe, la anul 587.