Ţareviciului Petru

Petru era de neam tatar si nepotul de frate al Hanului tatar Berkai. El a auzit odata o predica despre mîntuirea sufletului rostita de Sfîntul Chirii al Rostovului, iar acele cuvinte i-au intrat în inima adînc. Cînd a mai fost de fata si la minunata vindecare a fiului lui Berkai prin rugaciunile Sfîntului Chirii, el a parasit în taina Hoarda de Aur si s-a refugiat la Rostov, unde a luat Sfîntul Botez. El s-a închinat pe sine din toata inima, din tot cugetul si din toata virtutea lui tuturor nevointelor si studierii cu osîrdie a Sfintelor Scripturi si Dreptei Credinte. Astfel petrecînd el, i s-au înfatisat odata la malul unui lac însisi Sfintii Apostoli Petru si Pavel, la ceasul noptii în vis, si i-au poruncit lui ca sa le zideasca lor o biserica în chiar acel loc, si i-au dat si banii îndestulatori pentru sfinta zidire. Fericitul Petru cu adevarat a ridicat o preafrumoasa si slavita biserica în acel loc, si a fost tuns monah în ea pe cînd s-a alfat la adînci batrînete, dupa moartea sotiei lui. Fericitul Petru a adormit cu pace la foarte adînci batrîneti, în a douazeci si noua zi a lunii iunie din anul 1290, iar biserica de el durata s-a facut mînastire, care exista si în ziua de azi: ea se numeste Mînastirea Petrovsk.