Pomenirea si lauda Sfintilor Parinti de la întîiul Sinod Ecumenic se face în Duminica premergatoare Duminicii Pogorîrii Duhului Sfînt, adica în a Saptea Duminica de la Praznicul Sfintelor Pasti. Acest Sinod s-a tinut la Niceea în anul 325, în timpul domniei sfîntului împarat Constantin cel Mare. Sinodul acesta s-a convocat din pricina tulburarilor si confuziei semanate în Biserica de catre Arie, un preot din Alexandria, prin învatatura lui mincinoasa. El învata ca Hristos este o faptura creata în timp de Dumnezeu, ca nu este de mai înainte de toti vecii ca si Tatal si Fiu al Lui, de o fiinta cu El. Trei sute si optsprezece Sfinti Parinti din toata lumea s-au adunat din aceasta pricina la Niceea, la acest Prim Sinod al Bisericii Crestine. Sinodul a dat anatemei învatatura ariana, si de asemenea pe Arie, care a refuzat sa se pocaiasca. Sinodul la urma a confirmat Crezul (Simbolul Credintei), care s-a largit cu ocazia si celui de al Doilea Sinod Ecumenic, cu articolul despre Duhul Sfînt. Multi Sfinti mari s-au aflat între participantii la Primul Sinod Ecumenic, înre care trebuie sa-i pomenim pe urmatorii : Sfîntul Nicolae al Mirelor Lichiei, Sfîntul Spiridon al Trimitundei, Sfîntul Atanasie, Sfîntul Ahilie, Sfîntul Pafnutie, Sfîntul lacov din Nisibe, Sfîntul Macarie de la Ierusalim, Sfîntul Alexandru din Alexandria, Sfîntul Eustatie al Antiohiei, Sfîntul Eusebie de Cezareea, Sfîntul Mitrofan al Constantinopolelui, Sfîntul loan din Persia, Sfîntul Aristarh din Armenia, si multi alti sfinti din rasarit. Din apus, urmatorii mari sfinti au fost prezenti la acest Prim Sfînt Sinod Ecumenic : Sfîntul Hosius de Cordoba, Sfîntul Teofil Gotul, Sfîntul Cecilian al Cartaginei, si altii. Cea mai importanta lucrare a acestui Sinod a fost consfintirea Simbolului Credintei. Acest Sfînt Sinod a mai hotarît si data praznuirii Sfintelor Pasti si a promulgat douazeci de sfinte canoane pe teme diferite.




PayPal