Sfîntul Marcu a fost mare ascet si facator de minuni, în cel de al patruzecilea an al vietii lui el a fost tuns monah de povatuitorul lui, Sfîntul loan Gura de Aur. Dupa aceasta Sfîntul Marcu a petrecut saizeci de ani în pustia salbatica a Nitriei în postiri, rugaciuni, si scrierea a multe carti duhovnicesti privitoare la mîntuirea sufletului. El cunostea pe de rost Sfintele Scripturi. El era milostiv si blînd. El plîngea mult pentru nenorocirea care a cazut peste întregul neam omenesc si peste întreaga zidire a lui Dumnezeu. Odata, pe cînd plîngea, el s-a rugat pentru un pui de hiena care se nascuse orb si îndata puiul a vazut. Hiena mama vazînd aceasta sa dus si a adus sfîntului o piele de oaie. Sfîntul i-a poruncit atunci hienei sa nu mai ucida niciodata oile oamenilor, mai ales saraci. Sfîntul Marcu primea Sfînta împartasanie din mîinile îngerilor. Omiliile lui duhovnicesti, despre pocainta, priveghere, paza mintii, sînt socotite printre cele mai mari scrise vreodata în Biserica. Aceste lucrari au fost laudate mult de marele Sfînt Patriarh Fotie.




PayPal