Sf. Cuvios Alipie Stalpnicul

El s-a născut la Hadrianopolis, cetate a Paflagoniei. încă din copilărie el s-a închinat pe sine slujirii lui Dumnezeu. El a fost diaconul Episcopului Teodor, în biserica acelei cetăţi. Dar, dorind liniştea vieţii pustniceşti de rugăciune şi cugetări sfinte, el s-a sălăşluit în pustietatea unui cimitir elinesc din afara cetăţii, pe care toţi oamenii îl ocoleau cu groază din pricina arătărilor demonice înfricoşate care ieşeau de acolo. Dar Sfîntul Alipie a înălţat în mijlocul acelui cimitir o sfîntă cruce şi a zidit şi o sfîntă biserică în cinstea Sfintei Muceniţe Eufimia, care i se înfăţişase într-o vedenie. Lîngă biserică el a zidit un stîlp înalt, a urcat la vîrful lui, şi a petrecut acolo cincizeci şi trei de ani în post şi rugăciune. Nici batjocura oamenilor, nici răutăţile dracilor nu au putut să îl clintească din rînduiala ce cu binecuvîntare de sus îşi alesese. Sfîntul Alipie mai cu seamă a îndurat atacurile mîrşave ale diavolilor. Aceştia au căutat să îl înspăimînte cu arătări, 1-au bătut cu pietre, şi nu i-au lăsat nici o clipă de pace, ziua şi noaptea, timp de multă vreme. Dar viteazul Alipie s-a păzit pe sine de nălucirile şi puterea dracilor cu semnul sfintei cruci şi cu Numele lui Hristos. La urmă, diavolii au fost biruiţi şi nevoiţi să fugă de la el. Oamenii au început să îl cinstească şi să vină de departe să afle la el vindecarea de boli, rugăciune, mîngîiere şi sfat. Lîngă stîlp s-au zidit mai apoi două mînăstiri, una pentru bărbaţi, cealaltă pentru femei, în cea pentru femei au vieţuit mama şi sora sfîntului. Sfîntul Alipie păstorea cele două mînăstiri de pe stîlp, cu pilda vieţii lui şi cu cuvîntul. El a strălucit ca un soare din ceruri tuturor, arătîndu-le calea mîntuirii. Acest plăcut al lui Dumnezeu a fost atît de covîrşit de har încît trupul lui strălucea uneori cu totul, iar de la locul înalt pe care şedea se înălţa pînă la cer stîlp de lumină. Sfîntul Alipie a fost mare şi puternic făcător de minuni şi în timpul vieţii şi după moarte. El a trăit o sută de ani pe pămînt şi s-a săvîrşit către Domnul la anul 640, în timpul domniei împăratului Heraclie. Sfîntul său cap odihneşte la Mînăstirea Kutlumuş din Sfîntul Munte Athos.