Sf. Mucenic Pontius Senatorul

Pontius a fost fiul Senatorului Marcus si al sotiei lui, lulia. lulia, care fusese stearpa timp de douazeci si doi de ani de la casatoria ei, a dat nastere la urma fiului Pontius. Pontius a primit botezul din mîinile Papei Pontian, asa cum îl primise si prietenul lui, Valerius, care mai apoi avea sa îi scrie viata. Pontius a reusit sa îl aduca la Sfînta Credinta si pe tatal lui, Marcus, pe împaratul Filip si pe fiul acestuia, tot Filip, si pe multi alti înalti demnitari si senatori vestiti de la curtea imperiala. Ca senator roman el a fost un protector puternic al Bisericii, pe care a ajutat-o mult. El a fost prieten scump al Sfîntului Papa Fabian. Cînd au izbucnit noi persecutii sub împaratul Decius, Pontius a parasit Roma si s-a refugiat la poalele muntilor Alpi. Dar în timpul împaratului Valerian el a fost capturat si supus chinurilor celor mai bestiale, în timpul lor s-au lucrat multime de minuni si s-au convertit la Hristos multime de suflete de pagîni care stateau de fata. Tot de fata se aflau si multime de evrei care tipau cu salbaticie catre judecator: „Omoara-1, omoara-1 acum, imediat, pe acest vrajitor!" Auzind strigatele lor si vazîndu-le chipurile demente, Sfîntul Pontius Senatorul si-a ridicat bratele la cer si a zis: „îti multumesc Tie, Doamne Dumnezeul meu, pentru ca mi-ai daruit ca acestia sa strige si împotriva mea, a smeritului, asa cum au strigat si parintii lor împotriva Fiului Tau si Domnului nostru Hristos: ,Rastigneste-L, Rastigneste-L!'" Sfîntul Mucenic Pontie a luat cununa slavei prin taierea capului, în anul 257. El a fost îngropat cu cinste de prietenul lui, Valerius, care i-a însemnat si viata.