Sf. Sfinţit Mucenic Sava Gotul

O cumplita persecutie împotriva crestinilor a avut loc si în teritoriile locuite de goti. Un anume print al gotilor a intrat în satul în care locuia acest credincios barbat Sava si i-a întrebat pe locuitori: „Exista crestini printre voi?" Ei 1-au convins cu juraminte ca nu se afla nici unul. Atunci Sava a stat înaintea acelei capetenii si a poporului si a zis: „Nimeni sa nu se jure în numele meu. Eu sînt Crestin." Vazînd ca Sava este un nenorocit îmbracat în zdrente, 1-a lasat sa mearga în pace, zicînd: „Acesta nu poate sa aiba nici o influenta asupra nimanui, fie ea buna sau rea." în urmatorul an, în jurul Sarbatorii Pastilor, un anume preot Sarsala a venit în acest sat si a slujit Luminatul Praznic al învierii împreuna cu Sava. Auzind de aceasta, pagînii deodata au navalit în casa lui Sava si au început sa-1 loveasca cu ciomege pe acest barbat sfînt. în afara de aceasta, ei 1-au tîrît pe Sava gol pe ulitele satului, printre pietre si maracini, si 1-au legat, împreuna cu Sarsala, de un copac, silindu-i sa înghita spre mîncare din carnuri jertfite idolilor. Acesti barbati ai lui Dumnezeu au rememorat cuvintele Apostolilor si au refuzat sa manînce din necuratele si diavolestile jertfe. La urma capetenia gota 1-a osîndit pe Sava la moarte si 1-a dat pe mîna soldatilor. Sava a pasit cu bucurie la locul executiei, laudînd pe Dumnezeu. Dîndu-si seama ca este un om bun, pe cînd mergeau pe cale, soldatii au vrut sa-1 elibereze pe Sava. Pentru aceasta Sava s-a întristat si le-a cerut soldatilor sa împlineasca ceea ce erau datori sa faca la porunca capeteniei lor. Soldatii atunci 1-au dus la un rîu, i-au legat o piatra grea de gît, si 1-au aruncat în ape. Trupul lui a fost adus de apele rîului la mal. Mai tîrziu, în timpul împaratiei lui Valens, pe cînd comandantul grec loannis Soranos lupta în razboi contra gotilor, el a descoperit trupul lui Sava si 1-a adus în Capadocia. Sfîntul Sava a luat mucenicia pentru Hristos la anul 372, în al treizeci si unulea an al vietii sale.