Sf. Mucenici Marcian si Martirie

Aceşti sfinţi ai lui Dumnezeu au fost clerici ai Arhiereului Pavel, Patriarhul Constantinopolului, în timpul domniei împăratului Constanţiu. La moartea Marelui Constantin a început să se manifeste din nou, mai pe faţă şi mai sălbatic, erezia ariană, care în timpul Marelui împărat Constantin fusese încătuşată, însuşi împăratul Constanţiu, fiul Marelui Constantin, era aplecat către erezia aceasta. La curtea imperială se aflau doi demnitari foarte influenţi, Eusebius şi Filip, ambii înfocaţi arieni. La intrigile lor, Patriarhul Pavel a fost depus din scaunul patriarhal şi surghiunit în Armenia, unde a murit la scurt timp, sugrumat de arieni. După uciderea Patriarhului Pavel, Macedonie, bărbat lipsit de orice onoare, a luat cu samavolnicie tronul patriarhal. Două cumplite războaie a avut de bătut atunci Ortodoxia: unul împotriva paginilor, celălalt împotriva ereticilor. Sfinţii Marcian şi Martirie au mijlocit din toate puterile lor, şi au luptat pînă la moarte mucenicească, pentru Ortodoxie. Marcian a fost citeţ, iar Martirie a fost ipodiacon în marea Aghia Sofia din Constantinopol. Ei au fost notarii [secretarii] Patriarhului Pavel, cel ce luase moarte mucenicească în Armenia. La început arienii au încercat să îi cumpere, dar fiind întîmpinaţi cu dispreţ şi scîrbă, ereticii au obţinut uciderea lor. Fiind duşi la locul execuţiei76, ei şi-au ridicat mîinile la cer şi s-au rugat lui Dumnezeu, mulţumindu-I Lui pentru sfîrşitul mucenicesc al vieţii lor: "Doamne, ne bucurăm şi îţi mulţumim Ţie pentru moartea prin care ne chemi din această viaţă pămîntească. învredniceşte-ne pre noi de veşnica Ta împărăţie, căci Tu eşti mîntuirea noastră şi viaţa, Amin!" Ei au fost decapitaţi la anul 355. După o oarecare vreme, Sfîntul loan Gură de Aur a înălţat o sfîntă biserică purtînd hramul lor deasupra sfintelor lor moaşte făcătoare de minuni.