Sf. Chir si Ioan

Sfintii Chir si Ioan au trait la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. Sfantul Chir era originar din Alexandria, iar Sfantul Ioan din Edesa. Chir ii invata pe bolnavi sa se fereasca de pacate, pentru ca ele se faceau pricinuitoare bolilor. Din cauza persecutiei impotriva crestinilor, declansata de imparatul Diocletian (284-305), Chir ajunge in Arabia unde se va calugari, iar Ioan pleaca la Ierusalim. Chir va lasa mestesugul sau doctoricesc, pentru ca va lua de la Dumnezeu darul facerii de minuni. Astfel, nu cu doctorii, ci cu rugaciuni si prin cuvant tamaduia toate bolile.

Auzind de minunile pe care le savarsea Chir, Ioan merge sa-l cunoasca. Cei doi vor deveni prieteni si o vor incuraja pe Atanasia, cu cele trei fiice ale ei: Teoctista, Teodosia si Eudoxia pentru sa nu lepede credinta in Hristos. Acesta va fi motivul pentru care in ziua de 31 ianuarie li se vor taia capetele.

Potrivit Sinaxarului din data de 31 ianuarie, crestinii au luat trupurile lor si le-au ingropat in biserica Sfantului Apostol si Evanghelist Marcu. In vremea imparatului Teodosie cel Tanar (408-450), Sfantul Chiril, patriarhul Alexandriei (412-444), a dus moastele Sfintilor Mucenici Chir si Ioan in satul Manutin, spre izgonirea demonilor si spre slava lui Hristos.