Sf. Cuvioase Muceniţe Arhelais, Tecla şi Susanna

Fecioare calugarite fiind ele, Arhelais, Tecla si Susanna se nevoiau într-o mînastire necunoscuta de lînga Roma. Cînd a izbucnit prigoana împotriva crestinilor sub Diocletian, ele s-au refugiat în Campania, stabilindu-se în cetatea Nolei. Dar ele nu si-au putut tainui vietile lor sfinte, iar oamenii de prin împrejurimi au început sa vina la ele, cautînd sfat pentru viata, povatuire si ajutor în necazurile si infirmitatile lor. De aceea, în cele din urma, calugaritele fecioare au fost prinse si aduse în fata nelegiuitei judecati pagînesti. Ele liber si pe fata au marturisit credinta lor în Hristos. Cînd judecatorul Leontie a întrebat-o pe Sfînta Arhelais despre Credinta Crestina, ea a zis: „Prin puterea lui Hristos eu calc în picioare puterea diavolului, si prin a Lui putere eu povatuiesc poporul cu pricepere, ca si ei sa cunoasca pre Unul si Adevaratul Dumnezeu. Si întru Numele Domnului meu lisus Hristos, Fiul Unul Nascut al Tatalui, prin mîinile mele, ale roabei Sale, se da sanatate celor bolnavi din popor." Toate cele trei fecioare au fost biciuite, asupra lor s-a aruncat cu pacura încinsa, si au fost chinuite cu foametea în temnita. La urma ele au fost omorîte prin taierea capetelor. Pe cînd erau duse la esafod, înaintea lor s-a înfatisat un înger al Domnului, pe care 1-au vazut si unii dintre tortionari; ei s-au înspaimîntat atît de tare, încît nu au putut sa-si ridice securile si sa taie capetele fecioarelor. Dar feciarele însele i-au întarit pe acestia, cerîndu-le sa-si faca grabnic datoria. Si astfel, ele au fost taiate ca niste milusele, iar anul era 293 dupa Hristos. Ele astfel s-au stramutat întru împaratia lui Hristos, spre a se odihni si a se bucura de fata Domnului în vesnicie.