Cuvios Părintelui nostru Petru din Koriş

Acest sfînt Petru s-a nascut în satul Koris, dincolo de Mînastirea Sfîntului Marcu de lînga Prizren. (Dupa o alta relatare el s-a nascut într-un sat din apropiere de Peci.) Tînar fiind, el ara pamîntul cu un bou chior. Petru era neobisnuit de blînd si smerit. El s-a retras de foarte timpuriu în viata calugareasca a tuturor nevointelor, precum a facut si sora lui Elena. El era foarte strict si rîvnitor întru nevointele cele monahicesti. Aflîndu-se în razboi greu cu ispitirile diavolesti, Petru a iesit din ele biruitor. El de aceea a putut si pe ceilalti frati sa îi ajute întru ale lor nevointe, care venind în numar mare pe lînga el, 1-au avut învatator. Dar fugind de slava cea de la oameni, el s-a ascuns o perioada de vreme într-o pustietate de pe malurile Rîului Negru, în care mai tîrziu avea sa se nevoiasca si Sfîntul loanichie din Devici. Petru a trecut la cele vesnice aflîndu-se în pestera lui de la Koris. în noaptea în care s-a odihnit întru Domnul, lumina multor lumînari se vedea arzînd în pestera lui, si se auzeau din ea multime de cîntari îngeresti. Acest minunat sfînt a trait, se pare, prin veacul al treisprezecelea. La sfintele lui moaste facatoare de minuni, Tarul Dusan a ridicat o sfînta biserica, care era metoc al Mînastirii Hilandar. în vremurile mai din urma ramasitele sfintelor moaste ale Sfîntului Petru din Koris au fost duse în taina la locul nevointei lui de la Rîul Negru, unde se odihnesc si astazi.