Sf. Mucenici Ermil si Stratonic

Sfintii Ermil si Stratonic au trait in tinutul Iliricului si al Dunarii de Mijloc, in timpul persecutiilor declansate de imparatul Licinius (230-325). Diaconul Ermil a fost chemat inaintea imparatului ca sa dea marturie despre necinstirea idolilor. Sfantul Ermil, ajuns in fata imparatului, a spus ca slujeste numai Dumnezeului nevazut, nu zeitatilor surde si neinsufletite, facute de maini omenesti, din lemn ori din pietre, despre care "mai curand te apuca rasul cat de neputincioase sunt, iar nu sa te inchini lor”. In urma acestei marturisiri, imparatul a poruncit sa fie batut peste fata cu un bici de metal si sa fie intemnitat.

Dupa trei zile de stat in temnita, este intrebat daca refuza inchinare la Hristos. Pentru ca nu se leapada de cinstirea lui Hristos, este supus altor chinuri, printre care si ruperea pantecelui cu unghii de fier. In urma acestor patimiri, temnicerul Stratonic a simtit prin Duhul Sfant durerea lui Ermil si s-a ingrijit de ranile acestuia.

Este vazut de un ostas si parat imparatului ca se ocupa de vindecarea lui Ermil. Imparatul, vazand ca cei doi nu leapada credinta in Hristos, a poruncit sa fie omorati. Au primit moartea muceniceasca, in ziua de 13 ianuarie 303, la 3 kilometri de orasul Singidunum (Belgradul de azi).