Sf. Mucenic Lup

Acest sfînt bărbat Lup a fost servitorul Marelui Mucenic Dimitrie, comandantul militar al Tesalonicului. Cînd împăratul Maximian 1-a decapitat pe Marele Dimitrie, Lup a înmuiat marginea veşmîntului lui şi inelul [ale Sf. Dimitrie] în sîngele mucenicului. Cu acest strai şi cu acest inel Lup a lucrat în Tesalonic mari şi multe minuni, însănătoşind din bolile şi neputinţele lor mulţime de popor, împăratul Maximian (pe atunci încă stăpîn în Tesalonic) a aflat acestea şi a porunict prinderea, torturarea şi uciderea lui Lup. Soldaţii trimişi pe urmele lui prinzîndu-1, au început să se rănească şi să se ucidă între ei. Lup, care deşi era creştin cu credinţa, nu era încă botezat, s-a rugat lui Dumnezeu să rînduiască după a Lui înţelepciune botezul lui grabnic, mai înainte ca să moară. Chiar atunci a început să cadă ploaie minunată din cer peste acest sfînt mucenic, care a primit astfel botez cu apă de sus. După cumplite chinuri, Lup a fost decapitat, iar sufletul lui sa strămutat la ceruri, alături de Marele Dimitrie, stăpînul lui, şi întru bucuria Domnului şi Dumnezeului nostru lisus Hristos. • Pomenirea Sfîniului Sfinţit Mucenic Pothinus, Episcop de Lugdunum [Lyon, în Franţa de astăzi] Sfîntul Pothinus a fost trimis din Asia Mică la Lugdunum de către Sfîntul Polycarp, ca să predice Sfinta Evanghelie în Galia. Sfintul Pothinus a fost primul Episcop al Lyonului, care a întors mulţime de păgîni la creştinism, în timpul prigoanelor împotriva creştinilor din anul 177, Pothinus a fost adus înaintea tribunalului, mai bine zis, a fost purtat pe mîini, din pricină că era în vîrstă de nouăzeci de ani, şi cu trupul slab. Proconsulul 1-a întrebat: „Cine este Dumnezeul Creştinilor?" Bătrînul Pothinus i-a răspuns: „De vei fi vrednic, vei afla." Păgînii din anturajul proconsulului au început atunci să arunce cu pietre în el şi să-1 lovescă cu ciomege, apoi 1-au apucat pe sfintul bătrîn şi 1-au bătut fără milă. Apoi 1-au aruncat în temniţă, unde Sfîntul a murit după două zile, din pricina bătăilor. El a luat cununa muceniciei cea de negrăită slavă, şi s-a strămutat la locaşurile cereşti ale Domnului Dumnezeu lisus Hristos Cel Iubit.