Sf. Sfinţit Mucenic Alexandru, Episcopul Comanelor

Sfîntul Alexandru a fost un barbat simplu, carbunar din cetatea Comanelor, de înga Neocesareea. Dupa ce a murit episcopul Comanelor, Sfîntul Grigorie Taumaturgul, Episcopul Neocesareei (pomenit la 17 noiembrie) a fost chemat sa conduca sinodul de alegere a noului episcop. La acest sinod au fost de fata clerici si mireni. Dar nu s-a putut ajunge la nici o întelegere comuna cu privire la cine sa fie ales si uns episcop. Discutiile se purtau mai curînd asupra aspectelor exterioare ale candidatului, evaluîndu-se vrednicia si comportamentul lui numai dupa aparenta. Sfîntul Grigorie a aratat membrilor sinodului ca judecata trebuie sa se faca nu dupa ceea ce se vede în afara, ci dupa vrednicia cea dinlauntru, dupa duhul si puterea inimii candidatului. Atunci mai multi nesabuiti au strigat: „în cazul acesta ar trebui sa ni-1 facem episcop pe Alexandru Carbunarul!" La aceste cuvinte toti sinodalii au izbucnit în hohote de rîs. Dar Sfîntul Grigorie a întrebat: „Cine este Alexandru Carbunarul?" Gîndindu-se ca cei prezenti nu au pomenit acest nume care de altfel nici nu era înscris în liste fara purtarea de grija a lui Dumnezeu, Sfîntul Grigorie Taumaturgul 1-a convocat pe Alexandru Carbunarul sa vina de fata înaintea sinodului aceluia. Fiind carbunar, Alexandru a fost adus murdar asa cum era, în zdrente, acoperit de funingine. La vederea lui sinodul a izbucnit în hohote de rîs înca si mai mari. Dar chiar si asa, Sfîntul Grigorie i s-a adresat lui Alexandru aparte, punîndu-1 sa fagaduiasca solemn ca va grai adevarul si nu va ascunde nimic despre sine. Alexandru atunci i-a dezvaluit Sfîntului Grigorie ca el mai demult a fost filosof elin, ca a fost foarte bogat si ca s-a bucurat de onoruri si cinste. Dar ca din momentul în care a citit Sfintele Scripturi si le-a înteles duhul, el a lepadat toate, s-a îmbracat în haina desavîrsitei smerenii, si a vrut sa se faca nebun pentru Hristos. Auzind acestea, Sfîntul Grigorie Taumaturgul, conducatorul acelui sfînt sinod, a poruncit ca lui Alexandru sa i se aduca baie si sa fie îmbracat în haine demne si noi. Apoi 1-a introdus în sala de dezbateri a Sfîntului Sinod, examinîndu-1 cu de amanuntul în cunoasterea Sfintelor Scripturi. Toti cei prezenti au cazut în uimire vazînd raspunsurile pline de har si adînca pricepere si întelepciune întru cele sfinte ale lui Dumnezeu de care dadea dovada Alexandru, în acest barbat întelept ei cu greu îl mai recunosteau pe carbunarul cel linistit si dispretuit de toti. Alexandru a fost atunci ales episcop al Comanelor cu o inima si cu o gura, de catre toti cei prezenti. El a cîstigat dragostea si mîntuirea turmei sale prin sfintenia, întelepciunea si bunatatea lui. Sfîntul Alexandru Carbunarul, Episcopul Comanelor a luat moarte de mucenic în timpul domniei lui Diocletian.