Acesta mai este cunoscut si sub numele de Marcu Atenianul, caci Atena fusese locul nasterii sale. Parintii lui trecusera la cele vesnice dupa ce Marcu si-a savîrsit cea mai înalta învatatura la Atena. Atunci el a cugetat întru sine, ca nici el nu va putea ocoli moartea, si atunci lucrul cel mai de dorit este acela de a se pregati cum se cuvine mai înainte pentru o plecare cuviincioasa din aceasta viata, împartind toate averile sale saracilor, el a iesit în largul marii pe o pluta, cu credinta nestramutata în ajutorul lui Dumnezeu, pe care II ruga sa-1 îndrepte încotro Ii este sfînta voia Sa. Dumnezeu, prin a Sa purtare de grija, 1-a pazit pe robul Sau Marcu si a adus pluta în Libia (sau Etiopia), la un munte ce se numea Trahe. Marcu a vietuit ca un pustnic pe acest munte timp de nouazeci si cinci de ani, nevazînd înaintea ochilor sai în tot acest timp nici om, nici fiara salbatica. Timp de treizeci de ani însa el s-a luptat cumplit cu duhurile cele necurate si a suferit cumplit de foame, de sete, de geruri mari, si de caldura peste masura. El mînca pamînt si bea apa din mare. Dupa treizeci de ani de chinuri dintre cele mai cumplite el i-a batut pe demoni, care au fugit de la el; apoi robului lui Hristos i s-a trimis de catre Stapînul sau un înger, care îi slujea lui, aducîndu-i zilnic hrana de pîine, peste si fructe. Pe acest cuvios Marcu 1-a cercetat, cu putin mai înainte de sfîrsitul sau, Simtul Serapion, care mai apoi a facut cunoscuta viata cea plina de minuni a pustnicului Marcu. L-a întrebat Marcu pe Serapion: "Mai sînt oare crestini în lume ^ care, zicînd muntelui: 'Du-te si te arunca în mare', muntele sa faca asa?" în clipa aceea muntele pe care cei doi sedeau a început sa se miste catre mare. Marcu si-a ridicat mîinile catre cer si 1-a oprit. Astfel era puterea de minuni facatoare a acestui mare nevoitor al lui Hristos. Mai înainte de sfîrsitul sau el s-a rugat pentru mîntuirea întregului neam omenesc si si-a dat sulfetul în mîinile lui Dumnezeu. Sfîntul Serapion a vazut cum sufletul lui Marcu este dus catre ceruri de îngeri, si a mai vazut cum o mîna se întinde din cer si primeste sufletul lui Marcu. Sfîntul Marcu a trait pe pamînt una suta si treizeci de ani, adormind cu pace cam pe la anul 400.




Back

PayPal