Atanasie s-a nascut la Alexandria în anul 296 d. Hr. si din frageda lui copilarie a iubit viata duhovniceasca. El a fost diaconul Arhiepiscopului Alexandru, pe care 1- a însotit la Sinodul întîi Ecumenic de la Niceea (325). La acest sinod s-a aratat cunoscut Atanasie pentru învatatura lui, pentru dragostea si rîvna lui pentru Ortodoxie. El a scris Simbolul Credintei cel care a fost adoptat la acel Sinod. Dupa moartea lui Alexandru, Atanasie a fost înscaunat episcop al Alexandriei, în aceasta stare el a ramas timp de patruzeci de ani, desi nu pe toti i-a petrecut pe tronul arhiepiscopal. Cu putine ragazuri, el a fost prigonit de eretici toata viata lui. Dintre împarati, cel mai mult 1-au prigonit Constantius, Iulian si Valens; dintre episcopi, Eusebius al Nicomidiei si multi altii. Iar dintre eretici, Arie si urmatorii lui. Atanasie a fost fortat sa se ascunda de la fata prigonitorilor lui, chiar si într-o fîntîna, într-un mormînt, prin casele unor oameni, si în pustie. De doua ori a fost fortat sa scape la Roma. Numai cu putin înaintea mortii a aflat linistea un timp, si si-a putut pastori ca un bun pastor turma lui cea buna care 1-a iubit cu adevarat. Putini sînt sfintii care au fost prigoniti cu atîta salbaticie si duh de ucidere ca Sfîntul Atanasie. Dar sufletul lui maret le-a îndurat pe toate cu rabdare pentru dragostea lui Hristos iar la sfîrsit a iesit biruitor din toate chinurile lui îndelungate si teribile. Pentru sfat, mîngîiere si linistire Sf. Atanasie îl cerceta adesea pe Sf. Antonie, pe care îl respecta ca pe un parinte duhovnicesc. Ca om care a pus în cuvinte cel mai mare adevar al lumii si vietii, Sfîntul Atanasie a trebuit sa sufere pîna la sînge pentru acel adevar, pîna în anul 373 dupa Hristos, cînd Domnul i-a daruit odihna în împaratia Sa, ca unui rob iubit al Sau.




Back

PayPal