Sf. Cuvios Grigorie Dialogul, episcopul Romei

Sfîntul Grigorie a fost fiul Senatorului Gordian, si mai apoi el însusi senator si prefect al vechii cetati a Romei. Imediat dupa moartea parintelui sau, Sfîntul Grigorie s-a daruit în întregime vietii duhovnicesti de nevointe ascetice. Din imensele sale averi el a ridicat sase mînastiri în Sicii ia si pe a saptea în cetatea Romei, în cinstea Sfîntului Apostol Andrei Cel întîi Chemat, în care a si fost tuns în cinul monahal. Mama lui, Silvia, a intrat si ea într-o mînastire, fiind tunsa si ea în monahism. Dupa moartea Papei Pelaghie al Doilea, Sfîntul Grigorie a fost ales Papa în locul lui. Dar el a fugit de aceasta cinste si înalta responsabilitate a Bisericii si s-a ascuns în munti si în pesteri. Dumnezeu însa 1-a descoperit ochilor celor care îl cautau în felul urmator: un stîlp de foc le-a aparut în fata ochilor, înaltîndu-se de la pamînt la cer, pe locul unde se afla ascuns Sfîntul Grigorie. Sfîntul Grigorie era de o milostenie nemaiîntînita. Toate veniturile imensei lui averi erau folosite la zidirea de asezaminte si spitale pentru cei nevoiasi. Adesea el însusi îi invita pe sarmani la masa si le slujea cu mîna lui. El a scris multe si mari carti de folos duhovnicesc, de învatatura, si de exegeza biblica. El este supranumit Dialogul pentru ca una din aceste carti poarta acest nume, în care Sfîntul Grigorie preaslaveste vietile, nevointele si minunile sfintilor italieni. Sfîntul Grigorie este de asemenea alcatuitorul slujbei Sfintei Liturghii a Darurilor Mai înainte Sfintite, care se slujeste în Biserica în miercurile si vinerile Sfîntului si Marelui Post. Arhidiaconul sau Petru vedea o porumbita zburînd deasupra capului Sfîntului Grigorie pe cînd acesta sedea la scrisul cartilor lui. Sfîntul Grigorie Dialogul, Papa al Romei, s-a înfatisat înaintea Tronului Dumnezeiesc la anul 604 dupa Hristos.