Sf. Cuvios Prohor

Acest sfînt Prohor era un facator de minuni de la Lavra Pesterilor din Kiev, si lui i se mai spune si Mîncatorul de Spanac, deoarece în vremea în care a locuit la Mînastirea Pesterilor el nu a gustat deloc pîine, ci se hranea doar cu acest spanac, pe care îl usca si îl amesteca oarecum si facea din el un fel de pîine. Ori de cîte ori dadea din acest fel de pîine cu binecuvîntare, pîinea avea gust de miere în gura celui care o gusta; dar daca cineva o fura, ea era amara ca pelinul. Odata pe cînd era lipsa de sare în Rusia, Prohor a împartit cenusa oamenilor ca si cînd ar fi fost sare. Caci cu adevarat cenusa pe care el o dadea cu binecuvîntare, era ca sarea. Dar daca cineva voia sa-si ia singur, adica daca fura aceasta cenusa, ea nu le ramînea decît ca cenusa. Cneazul Sviatopolk a poruncit ca cenusa din chilia Sfîntului Prohor sa-i fie adusa lui la palat fara permisiunea si binecuvîntarea Sfîntului. Atunci cînd aceasta cenusa s-a adus, cei care au gustat-o au vazut ca este cenusa si nicidecum sare. Atunci Prohor le-a spus oamenilor care veneau la el pentru sare sa se duca la palatul cneazului, si cînd vor vedea ca el arunca cenusa afara din palat, sa o ia si sa o duca la casele lor, caci ea va fi sare. Poporul a facut asa, si iata, cenusa era sare. Crezînd aceasta, cneazul însusi s-a facut respectuos si a început sa-1 iubeasca pe Sfîntul Prohor, astfel încît, dupa ce acesta a trecut la cele vesnice în anul 1107 dupa Hristos, însusi cneazul 1-a asezat pe Sfînt cu mîinile lui în mormînt alaturi de marii Sfinti rusi Antonie si Teodosie.