Acest sfînt Epifanie a fost din nastere evreu, dar vazînd puterea Credintei Crestine, el a luat Sfîntul Botez împreuna cu sora lui Calitropia. La vîrsta de douazeci si sase de ani el a fost tuns în monahism în Mînastirea Sfîntului Ilarion. Mai tîrziu el a întemeiat însusi o mînastire, în care vietuind cu rîvna, s-a facut vestit în toata Palestina si partile Egiptului: caci era mare nevoitor, plin de minunata întelepciune si facator de minuni. Fugind de slava oamenilor, Sfîntul Epifanie s-a retras în pustia egipteana. Pe drum, el 1-a întîlnit pe marele Pafnutie, care i-a prorocit ca va ajunge episcop în Insula Ciprului. Cu adevarat, prin dumnezeiasca purtare de grija, si dupa multi ani, Epifanie a sosit în Cipru. Acolo, pe neasteptate, el a fost ridicat si uns episcop, în vîrsta fiind de saizeci de ani, el a fost hirotonit arhiereu în Salamis, si din acest scaun a pastorit Biserica lui Dumnezeu timp de cincizeci si cinci de ani. Sfîntul Epifanie a trait una suta si cincisprezece ani pe acest pamînt, dupa care s-a odihnit de viata aceasta, stramutîndu-se în împaratia Vesnica a Domnului Hristos. Cu oarecare timp înainte de a muri, el a fost chemat la Constantinopole de catre împaratul Arcadie si sotia lui Eudoxia la o adunare a episcopilor care, la dorinta lor, trebuia sa-1 condamne pe Sfîntul loan Gura de Aur. Sosind la Constantinopol, batrînul Epifanie a mers direct la Palatul Imperial, împaratul si împarateasa 1-au retinut multa vreme, încercînd sa îl convinga sa treaca împotriva Sfîntului loan Gura de Aur. La urechile cetatenilor orasului si ale Sfîntul loan Gura de Aur au aujuns zvonurile ca Sfîntul Epifanie s-ar fi pronuntat împotriva Sfîntului loan Gura de Aur. De aceea Sfîntul loan Gura de Aur a scris urmatoarea scrisoare batrînului Episcop al Ciprului: „Frate Epifanie, aud ca sfatuiesti pe împaratul ca eu sa fiu exilat. Cunoaste ca nu vei mai ajunge viu în scaunul tau." Acestor rînduri, batrînul Epifanie le-a raspuns: „O multpatimitorule Ioane, îndura clevetirile; si cunoaste ca nu vei ajunge niciodata la locul în care vei fi exilat." Amîndoua aceste prorocii ale acestor mari sfinti s-au împlinit degraba. Nevoind cu nici un chip sa se învoiasca cu exilul lui loan, Sfîntul Epifanie a plecat în ascuns din Constantinopole, îmbarcîndu-se pentru Cipru, dar a murit în corabie înainte ca sa ajunga la destinatie, împaratul Arcadie 1-a surghiunit pe Sfîntul loan Gura de Aur în îndepartata Armenie, dar sfîntul a murit pe drum. Sfîntul Epifanie a raposat întru Domnul la anul 403. Dintre multele lui carti, cea mai celebra este Scrinul cu medicamente [Panarium], în care se descriu si se resping pe rînd un numar de optzeci de erezii.




PayPal