Sf. Ştefan, Episcopul Fermului

Acest Stefan era de neam rus. Din frageda vîrsta el s-a daruit pe sine rugaciunii si cugetarilor dumnezeiesti. Tînar fiind, el a plecat la Rostov, unde a fost tuns monah în Mînastirea Sfîntul Grigorie Teologul. Aflînd despre tinutul Fermului, care era cu totul înabusit de buruienile idolatriei pagîne, Stefan a dorit sa fie misionar în acel tinut. El îndata a început sa învete cu rîvna limba locuitorilor din Ferm pe care, stapînind-o, i-a alcatuit alfabetul si a talmacit apoi în ea sfintele carti bisericesti. Cu binecuvîntarea mitropolitului Moscovei, presbiterul Stefan a pornit în calatoria lui apostolica si misionara, începînd sa predice Evanghelia cu rîvna apostolica în întunericul gros al idolatriei care domnea în Ferm. Botezînd cîteva suflete, el s-a straduit sa ridice în Ferm o sfînta biserica închinata Sfîntului Praznic al Buneivestiri. Cînd în Ferm a început sa înfloreasca Biserica lui Dumnezeu, presbiterul Stefan a fost sfintit Episcop al ei. Suferind toate neajunsurile, greutatile, durerile, umilirile si rautatile, el a reusit sa împrastie întunericul idolatriei ce domnea între pagînii locuitori ai Fermului si sa îi lumineze pe acestia cu Lumina lui Hristos. La adînci batrînete el s-a reîntors din nou la Moscova, încheindu-si aici viata pamînteasca si stramutîndu-se la locasurile cele ceresti, lînga Stapînul Hristos, la anul 1396.