în vestita lui carte Scara,105 Sfintul loan Scararul povesteste viata acestui sfînt. Tînarul Acachie, proaspat tuns în monahism la Muntele Sinai, a avut drept povatuitor duhovnicesc pe un om foarte rau. Batrînul, foarte irascibil, în fiecare zi îl insulta si chiar îl lovea pe ucenicul lui, chinuindu-1 si maltratîndu-1 în toate felurile. Cu toate aceasta ucenicul Acachie niciodata nu s-a plîns nimanui de batrînul lui, ci a îndurat toate cu dumnezeiasca rabdare, cu siguranta ca toate aceste rele îi sînt lui foarte de folos la mîntuire. Ori de cîte ori îl întreba cineva cum o duce, el raspundea: „Cum sa o duc, ca înaintea Fetei Domnului Dumnezeu!" Dupa noua ani de astfel de ascultare si chin, ucenicul Acachie a murit. Batrînul lui 1-a îngropat dupa cuviinta, apoi s-a jeluit unui alt batrîn, caruia i-a zis: „Ucenicul meu, Acachie, a murit." Dar acel sfînt batrîn i-a raspuns si i-a zis: „Nu, Acachie n-a murit." Atunci amîndoi s-au dus la mormîntul celui mort, si acolo batrînul cel sfînt a strigat: „Frate Acachie, ai murit?" Iar ucenicul Acachie, ascultator chiar si dupa moarte, a raspuns: „Nu am murit, preacuvioase parinte, caci nu poate cel ascultator sa moara!" Atunci batrînul cel rau, pocaindu-se cu amar de pacatul sau, s-a închis în chilia Sfîntului ucenic Acachie si si-a petrecut acolo în postiri si nevointe aspre cu rugaciune si cu lacrimi tot restul zilelor lui.




PayPal